În cadrul acestui articol am dorit să prezint destinațiile turistice care se află în imediata apropiere a Bucureștiului. Am ales o rază de până la 80 de km. Inițial am vrut ca obiectivele să fie la o distanță de până în 50 de km, dar am găsit foarte puține, iar unele precum Palatul Mogoșoaia sau Cernica sunt considerate „în popor” ca fiind ca și ale Bucureștiului. Așa că am făcut un buffer de 80 km și au rezultate următoarele destinații pentru excursii:
Parcul Natural Comana, Giurgiu
Mulți bucureșteni aleg să-și petreacă timpul liber în această oază de verdeață, situată la o distanță de 75 km de București. Comana reprezintă o destinație de mers de dimineața până seara, dar și cu cazare peste noapte.
Parcul Natural Comana. Datorită florei și faunei diversificate această zonă a devenit arie protejată. Începând cu luna martie și până în decembrie merită să faceți o plimbare în această zonă.
Balta Comana sau Delta Neajlovului ocupă locul doi ca biodiversitate după Delta Dunării. Balta găzduiește 141 specii de păsări și 13 specii de pești, din care două (țigănușul și cleanul de Comana) se găsesc doar în acest areal natural. În Delta Neajlovului puteți încerca o plimbare cu barca sau caiacul.
Parcul de aventură Comana. În cadrul parcului de aventură posibilitățile pentru distracție sunt multiple. De la tiroliană, echitație, plimbări cu trasura, plimbări cu barca cu vâsle și cu motor, plimbări cu caiacul și până la tir cu arcul.
Mănăstirea Comana a fost ctitorită de Vlad Tepes în anul 1461, ca o mânăstire-cetate. Mănăstirea se află localizată deasupra lacurilor din județul Giurgiu, fiind ridicată pe pantă ce urcă de la apa Calnistei spre pădure. Pădurea, odinioara parte a Codrului Vlasiei, acopera astazi 3.614 hectare din suprafata teritoriului comunei.
Casa memorială Gellu Naum. Casa de vară a scriitorului Gellu Naum se află la Comana. Acesta s-a retras aici în anii 60 și a compus cele mai importante opere ale sale.
Urlați, Prahova
Localitatea Urlați se află la o distanță de 80 km de București. În această zonă se află regiunea viticolă Dealul Mare, de aceea recomandăm Urlațiul pentru iubitorii de vin, în special. Aici se pot face ture cu bicicleta (dacă sunteți pasionați) sau plimbări printre podgorii. Cu mașina puteți să mergeți pe Drumul Vinului.
În zonă se află cramele Basilescu, Licorna, Davino, Vinarte, Halewood, Rotenberg, Domeniile Sahateni, Oenoterra, Ceptura. Aveți de unde alege!
De vizitat în zonă vă recomand: Conacul Urlățeanu, Muzeul Conacul Belu, Mănăstirea Vărbila.
Când am vizitat zona Urlațiului am stat la Casa Colinelor și ne-a plăcut foarte mult. Tot aici am participat la o degustare de vin. Deoarece în grupul nostru era o cunoscătoare de vinuri care a pus tot felul de întrebări interesante celui care ne făcea prezentarea, acesta a dat cep la mai multe butoaie cu vinuri foarte bune. Atât de bun a fost un Syrah, încât am făcut chetă (din cauză prețului cu 2 zerouri) să cumpărăm o sticlă după degustare.
Targoviște, Dâmbovița
Capitală a țării Românești, Târgoviște este cel mai apropiat oraș cu însemnătate istorică de București, aflându-se la 80 km. Obiectivele turistice sunt importante, având în vedere că Târgoviște a fost Capitala Tării Românești timp de 300 de ani. De asemenea, trebuie să țineți cont că orașul este primitor, iar prețurile sunt mai mici decât în alte orașe turistice.
Curtea Domnească este principalul obiectiv de vizitat în Târgoviște. I se mai spune și Cetatea celor 33 de voievozi. Conducători de seamă precum Mircea Cel Batran, Vlad Tepes, Mihai Viteazul, Matei Basarab și Constantin Brancoveanu și-au lăsat amprenta asupra Curții Domnești de la Târgoviște.
Muzeul Poliției Române. La Târgoviște se află singurul muzeu dedicat Poliției Române. Aici sunt expuse colecțiile de uniforme, arme şi documente care aparțin Poliției.
De vizitat în Târgoviște: Biserica Stelea, Muzeul de Arta si Casele Atelier ale pictorilor Vasile Blendea și Gheorghe Pătrașcu, Muzeul de Arheologie, Muzeul Evolutiei Omului, Muzeul Scriitorilor Damboviteni, Muzeul Tiparului si Cartii Vechi.
Bucșani – Zimbrăria neagră, Dâmbovița
Zimbrăria de la Bucșani se află la 75 km de București. Pentru ca excursia să fie reușită și să admirați zimbrii, trebuie să mergeți la orele la care aceștia servesc masa, deoarece altfel sunt răsfirați și sunt șanse să nu vedeți niciunul. Puteți combina excursia la zimbrărie cu cea la Târgoviște.
În 2010 existau 35 de zimbri, care au la dispoziție o pădure de 162 de hectare.
Zimbrăria de la Bucșani este una din cele patru zimbrării din România. În weekend zimbrăria se poate vizita între 9-14, iar în cursul săptămânii programul de vizită se încheie la ora 17.00.
Ilfov Nord: Snagov – Căldărușani
Parte a Codrilor Vlăsiei, zona Snagovului este una verde, propice relaxării. Până la Snagov trebuie să parcurgeți 45 km din București. Pentru petrecerea timpului liber se recomandă plimbarea cu vaporașul pe Lacul Snagov (se face rezervare în prealabil pe site-ul snagov.ro).
Mănăstirea Snagov se află pe o insulă a lacului. Este ctitorie a lui Mircea cel Bătrân. Mult timp mănăstirea a fost complet izolată, la ordinul lui Vlad Țepeș, și se putea ajunge la ea doar cu o ambarcațiune pe lac. Între timp a fost construit un pod din metal.
Pădurea Snagov este o denumire generică pentru pădurile din jurul lacului Snagov. Fiecare sat din comuna Snagov are câte o pădure adiacentă, cu un nume diferit. Este interesant că în 1950 stejarii seculari din această pădure au fost tăiați și trimiși cu trenurile în Rusia ca despăgubire de război. Acum au mai rămas stejari vechi de 400-600 de ani. Din păcate acești copaci sunt tăiați și în prezent, fără autorizație.
În această zonă se află mai multe biserici importante datorită arhitecturii, precum mănăstirea Căldărușani, Biserica din Siliștea Snagovului, Biserica din Lipia.
Palatul Snagov este un alt obiectiv important al zonei. A fost construit în 1930 pentru Prințul Nicolae. Începând cu anii 70, aici a fost reședința de vară a familiei dictatorului Nicolae Ceaușescu. Într-una dintre clădiri se organizează nunți sau alte evenimente festive. Din păcate nu se poate vizita și casa în care a locuit familia dictatorului. Mi se pare interesant că lui Ceaușescu nu ”i s-a pus pata” și pe Mănăstirea Snagov, care se vede foarte bine de pe pontonul Palatului Snagov.
Palatul brâncovenesc de la Potlogi
Este normal să nu știți unde este Potlogi. Dar este bine să știți că aici se află un palat care arată foarte bine și puteți lua în considerare o excursie de o zi la Potlogi, Dambovița.
Palatul de la Potlogi a fost dat în folosință în anul 1698, iar în 1714 palatul a fost distrus de armata otomană și a rămas în ruină pentru următorii 250 de ani. A fost restaurant în 1955 ținându-se cont de modelul brâncovenesc folosit pentru reconstruirea Palatului Mogoșoaia. În 2015 a fost restaurat cu fonduri europene. O dată cu restaurarea palatului, au fost reconstruite și unele clădiri adiacente, exact ca pe vremea domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Palatul de la Potlogi a fost primul construit de Constantin Brâncoveanu din seria celor patru destinate fiilor săi. „Aceste case din temelia lor sunt înălţate de luminatul domn Io Constantin Basarab Voevod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le şi sfârşindu-le la leat 7206 (1698) şi la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”, scrie în pisania de la intrare. Palatul a fost construit într-un loc strategic, la întretăierea drumurilor dintre Bucureşti şi vechea capitală Târgovişte.
Domeniul Știrbei
Palatul Știrbei se află în Buftea, la 20 km de București. Construit pe vremea domnitorului Barbu Stirbei în perioada 1850-1863, palatul de la Buftea a servit ca reședință de-a lungul timpului Reginei Maria, mareșalului August von Mackensen sau lui Nicu Ceaușescu. În martie 1918 s-a semnat aici Pacea de la Buftea prin care România pierdea Dobrogea și versanții Carpaților.
În 2006 a fost retrocedat moștenitorilor, iar apoi a devenit hotel de 5 stele. Domeniul Știrbei se poate vizita fără a se plăti vreo taxă, între orele 10-23. Marțea este închis.
Capela Sfânta Treime este deosebit de frumoasă. A fost ridicată de fiul domnitorului Barbu Știrbei. Pictura capelei a fost executată de Gheorghe Tătărăscu, un apropiat al familiei Știrbei, dar, din păcate, doar una dintre ele a rezistat în timp. Accesul în capelă se face pe o scară impresionantă compusă din două rampe de formă semicirculară, construite din marmură de Carrara.
Coola gadgets
Buna seara, parcul de aventura de la Comana reprezinta o alegere inedita atat pentru cuplurile tinere cat si pentru familiile cu 1-2 copii, am reusit sa petrecem un weekend in aceasta vara acolo, pentru mine si familia mea, Comana, reprezinta o oaza de liniste in care speram sa revenim curand. O vara frumoasa tuturor!